• Background Image

    Arta este nedespartita de o cunoastere spirituala autentica

    February 3, 2017

February 3, 2017

Arta este nedespartita de o cunoastere spirituala autentica

In traditiile spirituale ale omenirii, arta este nedespartita de o cunoastere spirituala autentica, fiind legata de vechile stiinte traditionale. Astfel chiar si in Evul Mediu, cele 7 asa zise arte liberale inca mai cuprindeau, laodalta cu muzica, discipline precum geometria sau aritmetica, pe care spiritul modern le plaseaza, insa, astazi in alta categorie.

Deloc intamplator, gruparile initiatice medievale de genul Fedeli d’Amore puneau in corespondenta cele 7 arte liberale cu cele 7 ceruri si cu starile spirituale specifice acestora. Aceasta indica o legatura esentiala intre arte si principiile divine transcendente.

Cunostintele artistice erau caracterizare de o inerenta cunoastere esentiala si aveau o conotatie simbolica, intemeiata pe tainicele corespondente subtile dintre diferitele aspecte ale realitatii. In aceasta directie, chiar mestesugurile, in conceptia lor traditionala, serveau ca baza pentru anumite initieri, iar distinctia moderna care se face intre arte si meserii este doar consecinta unei degenerescente spirituale ce a dat nastere punctului de vedere profan. Fie ca este vorba despre arta, fie ca este vorba despre mestesug, este necesara aplicarea unor cunostinte de ordin superior, legate de o cunoastere initiatica. De altfel, insasi punerea in opera a cunoasterii initiatice a primit, in mod generic, numele de arta, dupa cum o indica limpede expresii de genul “arta regala” si “arta sacerdotala”, ce corespund, prima “micilor mistere”, care conduc la restaurarea in fiinta umana a starii primordiale si, a doua, “marilor mistere” ce sunt asociate cu dobandirea starilor spirituale superioare ale fiintei.

Daca avem in vedere artele in acceptiunea restransa si obisnuita “de arte frumoase”, putem spune ca fiecare dintre ele trebuie sa constituie un limbaj simbolic care sa permita exprimarea unor adevaruri prin mijlocirea unor forme vizuale sau sonore, conexe cu artele plastice si artele auditive. Acestea au in civilizatiile traditionale un caracter simbolic, valoarea lor reala constand nu atat in ceea ce ele sunt in sine, cat in posibilitatile lor deosebite de expresie, care transcend limbajul obisnuit.

Creatiile artistice sunt destinate, inainte de toate, sa serveasca drept suporturi pentru meditatie

Creatiile artistice sunt destinate, inainte de toate, sa serveasca drept suporturi pentru meditatie, drept puncte de sprijin, pentru o intelegere cat mai profunda si mai cuprinzatoare cu putinta, aceasta fiind chiar ratiunea de a fi a oricarui simbolis spiritual.

Degenerarea unor simboluri spirituale in motive ornamentale, datorita faptului ca la un moment dat nu li s-a mai inteles sensul, este una dintre trasaturile caracteristice ale decaderii spirituale. neintelegerea cestui fapt arata cat de absurde au ajuns sa fie teoriile moderne ale “artei pentru arta” (a carei ultima consecinta alburda este ca arta este veritabila doar atunci cand nu mai are nicio semnificatie). Si ale artei “moralizatoare” sau “proletare” (lipsite de valoare sub raportul cunoasterii spirituale).

Arta traditionala nu este niciun “joc”

Cu ceritudine, arta traditionala nu este niciun “joc” precum ii auzim astazi pe unii psihologi, nici o activitate care procura omului un gen de placere speciala, categorisita drept superioara fara vreun criteriu obiectiv. Nicio declamatie sentimentala emfatica pentru care limnajul obisnuit este mai mult decat suficient.

Trebuie sa subliniem totala nulitate a interpretarilor “morale” date de unii habotnici ai simbolismului initiatic. Daca simbolismul spiritual s-ar reduce la aceasta viziune ingusta, nu ar fi existat niciodata vreun motiv ca el sa fie ascuns, caci filosofia profana a proclamat intotdeauna, aceste interpretari inepte care nu ascund, de altfel, nimic.

Artele au legaturi profunde cu toate stiintele traditionale

Artele au legaturi profunde cu toate stiintele traditionale, bazandu-se pe un principiu asa-zis analitic, in vreme de punctul de vedere traditional nu poate fi decat esential si sintetic. Pute spune ca principiul tuturor artelor este o aplicatie a stiintei ritmului sub diversele sale forme, stiinta care este la randul ei, legata nemijlocit de a cea a numarului (nu este vorba despre aritmetca profana la care se refera modernii, ci mai ales la acele aplicatii mai cunoscute gasite in pitagorism si in Cabala autentica).

Cele de mai sus par mai evidente in cazul artelor sonore, ale caror creatii sunt alcatuite dintr-un ansamblu de ritmuri. Poezia, cu caracrerul sau ritmic poate fi considerata ca modul de expresie rituala a “limbajului zeilor”.

In ce priveste muzica, baza sa numerica este recunoscuta chiar si de oamenii moderni, desi intr-un mod gresit. In vechime, asa cum se stie foarte limpede ca se petrecea, in Extremul orient, in muzica nu se puteau aduce modificari decat in deplina concordanta cu anumite transformari survenite in starea spirituala dominanta a lumii. Conceptia pitagoreica a “armoniei sferelor” este, la randul ei, in stransa legatura cu originea divina.

Pentru artele plastice, ale caror creatii se desfasoara prin extensie in spatiu, ritmul este mai degraba fixat in simultaneitate, in loc sa se deruleze in succesiune, ca in cazul muzicii. In acest domeniu, arta tipica si fundamentala este arhitectura, fara de care celelalte arte precum sculptura si pictura sunt, cel putin ca destinatie origiara, ramuri subordonate.

In arhitectura, ritmul se exprima in mod direct prin proportiile ce exista intre diferitele parti ale ansamblului si prin forme geometrice care din aceasta perspectica reprezinta transpunea numerelor si a raporturilor armonioase dintre ele.

Zeul Apollo guverneaza toate artele

Zeul geometru al lui Platon este chiar Apollo, care guverneaza toate artele conceptie pitagoriciana senificativa pentru filiatia anumitor doctrine traditionale elenice si legatura cu sursa lor originara hierboriana.

Geometria artelor platice este cu totul diferita de cea a matematicienilor profani, ea avand pana nu demult o autoritate care inlatura ideea naiva a unei origini “empirice” si utilitate a acestei stiinte.

Din perspectiva traditionala, stiintele sunt legate intre ele astfel incat ele pot fi privite ca expresii in libaje diferite ale acelorasi adevaruri.

Arta autentica a gasit una dintre cele mai inalte aprecieri in cadrul traditiei spirituale din Kashmir. O veritabila cale spirituala, accesibila fiintei umane care are sufletul trezit si care este capabila sa se identifice extatic cu anumite energii subtile, sublime din Macrocosmos. Se considera chiar ca aspirantul care are deja un anumit grad de elevare interioara este capabil, contempland o opera de arta autentica si lasandu-se cuprins de acea emotie estetica specifica, sa se cufunde in realitatea Sinelui Divin Suprem. Tocmai de accea, unul dintre testele pe care il aveau de trecut cei care doreau sa fie primiti in aceasta scoala spirituala era acela de a fi capabil sa intre cu usurinta intr-o stare de shamadhi (extaz divin) atunci cand ascultau o anumita muzica sau cand contemplau un dans inspirat. Pentru aceasta, ei dovedeau ca au deja sufletul trezit si ca, deci, sunt pregatiti sa primeasca o initiere spirituala.

0 Comments

Leave A Comment

Leave a Reply